Purtată de val-

   Ţi-am zis că aici e singurul loc unde îmi permint să fiu eu. Nu pot niciunde în altă parte. Mă simt uşor goală acum şi neliniştită... 

   Scuze... uneori mă precipitez prea tare când nu văd rezultate la ce încerc eu să fac. Ştiu că nu fac bine, dar continui să te presez. Nici eu nu îmi dau seama de ce, dar îmi doresc să te văd mai repede pe tine realizat decât pe mine. Mă întristează când te aud constant făcând acelaşi lucru... 'stai' ...Ştiu că eu sunt greşit programată, şi că mă plictisesc foarte repede într-un loc, şi poate că nu trebuie să-ţi cer şi ţie să faci acelaşi lucru... dar totuşi o fac. 

<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-4532545116933676"

     crossorigin="anonymous"></script>

<ins class="adsbygoogle"

     style="display:block; text-align:center;"

     data-ad-layout="in-article"

     data-ad-format="fluid"

     data-ad-client="ca-pub-4532545116933676"

     data-ad-slot="7707549021"></ins>

<script>

     (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

</script>

   Vreau să găsesc ceva care să te motiveze pe deplin, să începi cumva de undeva; să faci ceva! Sunt dispusă să fac orice, doar să te văd pe tine bine! Începuturile sunt întotdeauna grele... asta mi-a fost mereu un obstacol. Dar de curând cineva mi-a zis ' Dacă vrei să faci ceva, fă-l dracu atunci când ţi s-a sculat, nu mai atârna că o să o tot lungeşti şi nu faci nimic' - Pe moment mi s-a părut amuzant şi am râs, apoi am înţels adevăratul sens, şi câtă dreptate are. Asta m-a ajutat şi mi-a dat motivaţia de care aveam nevoie pentru a veni la tine. Eram atât de nesigură, chiar şi după ce mi-a luat biletul eram uşor sceptică şi simţeam că nu am să mă mai întorc niciodată înapoi. Dar am păstrat vorbele acelea în minte şi mi-am zis 'Frate şi dacă păţesc ceva, măcar ştiu că am făcut una din nebuniile mele, şi nu am de ce să regret' ... Nu ştiu dacă înţelegi concret ce vreau eu să zic aici, pentru că eu tot tind să o iau pe ocolite.... 

   Apoi am ascultat melodia asta, şi m-a pus uşor pe gânduri. Am realizat că are dreptate ... şi că trag prea mult de păr situaţia. Nu pot luat decizii în locul tău, nu îţi pot crea eu visele şi nici motivaţia nu ţi-o pot aduce. Totul depinde de tine. Dacă eu nu aş fi prin zonă, dacă n-aş fi fost... tu ţi-ai fi continuat traiul. Probabil ar fi fost altcineva lângă tine, sau nu- Îmi cer scuze că te-am bătut la cap. O să încetez de acum. Doar o să te susţin cu tot ce decizi tu să faci, chiar dacă asta înseamnă să stai în casă toată viaţa. Nu am dreptul să schimb ceva, dacă tu eşti fericit aşa, eu trebuie să fiu mulţumită, nu? 

   În concluzie, scuze încă o dată pentru 'conversaţia ambiguă' din seara asta. Spun uneori lucruri de care nu-mi dau seama decât când e prea târziu. Îmi pare rău că te-am făcut să te simţi aiurea, că te-am întristat! Nu vreau să fac asta! >.<

Semnat: Un suflet inexistent!